M-au enervat da’ mă vindec, dându-i în judecată

Mai țineți minte articolul pe care l-am scris despre concertul acela grozav organizat de Primăria sectorului 2 în Parcul Florilor? Dacă nu vă amintiți, luați de citiți aici. Daaaa, acesta era. Evenimentul muzical al anului la care au cântat nume cu greutate din show-biz-ul autohton și internațional: Matteo, Modern Talking, Vama, Anna Lesko, Anda Adam, DJ Project. 🙂

Și tocmai pentru că așa mare frumusețe și bucurie ne-a oferit Primăria Sectorului 2, m-am gândit să-i întreb cât ne-a costat pe noi cetățenii toată tărășenia asta. Am mai scris despre interesul manifestat pentru eveniment aici

Voi știți deja că eu chiar mă țin de cuvânt și pentru că cei 21 de angajați ai Centrului Cultural Mihai Eminescu nu au fost în stare să trimită un răspuns în termenul legal, i-am sunat. După ce i-am sunat, ne-am înțeles că ei de fapt au răspuns dar eu nu nu am fost acasă și după explicații și rugăminți mi-au transmis răspunsul pe adresa de e-mail specificată în solicitare.

(Vreau să fac o scurtă precizare și să vă spun tuturor că Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public specifică foarte clar faptul că informațiile trebuie transmise petenților pe căile indicate – poștă clasică sau poștă electronică și/sau telefonic. Refuzul celor de la Centrul Cultural Mihai Eminescu de a-mi trimite răspunsul pe e-mail este deja el în sine un abuz. Dar să trecem mai departe.)

Mi-au transmis răspunsul. L-am citit. Și vă mărturisesc că este pentru prima oară când mă simt jignită, la propriu. 21 de oameni, plătiți din bani publici, au compilat și transmis unui cetățean o aberație. Un răspuns care denotă sictir, ignoranță, credința clară a conducerii că noi, cetățenii din banii cărora ei trăiesc ca angajați la stat, suntem niște cretini care putem fi duși cu zăhărelul.

Da. E pentru prima oară când niște funcționari reușesc să mă scoată din minți. Sunt nervoasă. Și vă rog să mă iertați pentru asta. 🙂

cerere1R1R2

Lucrurile pe care le-am cerut erau simple: costuri și referatul de necesitate pentru organizarea evenimentelor. Și după cum puteți citi și voi, au răspuns cu aberații – actul normativ în baza căruia sunt organizați și funcționează, tralalauri cu Ziua Drapelului și aberația finală că trebuie să aștept execuția bugetară anuală ca să aflu sumele aferente organizării.

Iar i-am sunat și le-am spus civilizat că au răspuns în bătaie de joc și că niciun artist din lumea asta nu acceptă să primească banii la final de an. Mai ales că toate contractele aferente au fost de mult negociate, semnate și sumele sunt convinsă că sunt deja plătite. Așa că nu e numai ignoranță e și minciună multă la mijloc.

Dar, ca să vin în sprijinul lor, nici eu nu aș vrea să se știe că sunt suficient de cretină să plătesc unui artist mediocru 5000 de euro pentru 30 de minute de cântat, când onorariile lui nu depășesc în general 2000 de euro. Dar Primăria are bani, își permite…

Așadar, e pentru prima oară când am decis să șterg pe jos cu oamenii ăștia. Astăzi am făcut reclamație administrativă. Au 15 zile termen de răspuns. Dacă nu vor comunica informațiile, ne vom întâlni în instanța de contencios administrativ care îi va obliga să dea răspunsul solicitat. Și voi mai face un lucru: de fiecare dată când se vor mai organiza evenimente în sectorul 2, voi trimite câte o cerere să ne spună cât au costat. Și ca să fie și mai clar dacă nu a fost până acum: m-au enervat! 😉

reclamatie

5 gânduri despre “M-au enervat da’ mă vindec, dându-i în judecată

  1. Felicitari! Te admir pentru perseverenta ta! Se pare ca la Primaria Sector 2 nu mai exista limite, decenta, bun simt. Tot ceea ce arata reprezentantii acestei institutii este dispretul fata de cetateni. Se simt undeva deasupra legii si ne sfideaza, se simt de neatins.

    Apreciază

  2. Câteva hinturi pt dvs:

    1. Orice cheltuiala publica se face in baza unei note sau a unui referat care includ un deviz de cheltuieli defalcat la leu. Nu exista nici un motiv pentru care un astfel de document sa nu fie dat pe Legea 544 oricarui cetatean, avand in vedere ca e vorba de bani publici.

    2. Contractele cu artistii trebuiau semnate cel mai tarziu cu o zi inainte de eveniment. Sumele prevazute in contracte trebuiau sa rezulte dintr-o negociere directa cu artistul (poate fi si un schimb de mailuri) din care sa reiasa ca institutia publica s-a straduit sa obtina cel mai mic pret posibil.

    3. In mod normal, un astfel de contract se plateste la 20-30 de zile de la data efectuarii prestatiei.

    Mult succes!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s