La ADP 2, se uită repede, prea repede

M-am gândit mult dacă să scriu articolul acesta. M-am gândit, pentru că e despre un interes personal, dar care priveşte comunitatea locală din care fac parte, dar este şi despre mine. Şi poate că veţi spune: „uite-o şi pe asta îşi rezolvă problemele personale, la ea pe blog…” Dar da, exact. Este la mine pe blog. Şi de fapt, rezolvând problema mea, voi rezolva şi problema altor 14 oameni, plus încă vreo 26 dacă ţintesc aşa cum trebuie şi-mi joc bine cărţile.

Acest articol este despre Administraţia Domeniului Public Sector 2 (ADP 2), fostul Director general Cristian Lemnaru, actualul Director general Alexandru Cioabă, Şeful Serviciului Parcări, Cristian Anghel şi Şeful Serviciului Control Domeniu Public, Mihai Bârsan şi despre noi – 40 de cetăţeni, eu unul dintre ei.

În decembrie 2013, pe locul fostei întreprinderi Electroaparataj, se inaugura cu surle şi trâmbiţe un nou magazin Kaufland. Nimic în neregulă cu inaugurarea. Dar ca acest magazin să se poată construi, Primăria Sectorului 2 şi ADP 2, „au dăruit” întreprizătorului privat o stradă întreagă – Herţa – pe care privatul din poveste a distrus-o şi a reconstruit-o după bunul plac şi după nişte planuri urbanistice numai de el ştiute şi de sacii cu „jucării” căraţi între cele două instituţii publice din sectorul 2. Cei care trec pe acolo ştiu foarte bine că pentru a intra pe strada Herţa din Şoseaua Pantelimon ai nevoie de ceva calităţi de şofer având în vedere cât de îngustă este strada. Iar pe aici circulă zilnic TIR-urile de aprovizionare, un calvar pentru bieţii şoferi.

Strada Herţa găzduia în anul 2013, o parcare ADP 2 cu un număr de 40 de locuri. Când strada a fost refăcută de Kaufland, cele 40 de locuri au dispărut, în luna august 2013. Contractele pentru locuri erau în vigoare, plătite până la finalul anului, odată cu impozitul. Eu mi-am găsit maşina în mijlocul şantierului pentru că fusesem în concediu când Kaufland a pus bileţele în parbrizele maşinilor ca să le mutăm.

Îmi amintesc foarte clar şi acum câteva discuţii foarte aprinse la acea vreme cu fostul secretar al Primăriei, domnul Toma Şutru – acum la puşcărie, luat odată cu Onţanu – în care îi spuneam că este inacceptabil ce fac, iar dumnealui îmi tot spunea că aşa e şi că n-are ce să facă…L-aş mai întreba o dată acum, când e la loc umbros, dacă a meritat să semneze certificatele de urbanism şi autorizaţia…

Eu nu stau, voi ştiţi deja de aici de pe blog. Şi n-am stat nici atunci. Am scris peste tot, am ajuns până la Avocatul Poporului – pe vremea aceea, slavă Domnului, nu era Ciorbea 🙂 . Am cerut să ni se reconstituie contractele plătite, era un conflict grav de nerespectare a unor drepturi contractuale, eram la un pas să ne judecăm, am cerut să se identifice soluţii de parcare pentru că nu poţi deodată să refaci o stradă şi să laşi 40 de maşini fără posibilitatea de a se mai parca, mai ales când tu creezi o supraaglomerare urbană, cu un supermarket şi un mall (Mega Mall) care urma să se construiască.

Am purtat discuţii atunci cu domnul Cristian Anghel şi domnul Mihai Bârsan. Primul a încercat să ne ajute, ne-a sprijinit demersurile. Al doilea, funcţionar obtuz, om care a muncit s-ajungă şef – capul plecat şi zii ca ceilalţi – citez – „Ce-aveţi doamnă? Ce sunteţi aşa supărată? Păi când v-am făcut noi acolo atâtea locuri de parcare şi la Kaufland şi la mall-ul ală care se face, cum n-aveţi locuri de parcare?„

Cam aşa gândeşte omul care controlează domeniul public în sectorul 2 – că dacă fac privaţii locuri de parcare pentru clienţi, Primăria şi ADP au făcut locuri pentru cetăţeni… vai… 😦 Îl invit cu acest prilej, pe domnul Bârsan să vină să parcheze dumnealui pe locurile acelea făcute de EL, locuri care-s cu barieră şi se plătesc, nu-s gratis. Trebuie să recunosc că are şi fostul primar Onţanu un merit – a reuşit să dea oamenilor ăstora care lucrau pentru el o senzaţie aşa că făceau lucruri fără să le facă. Să fie mândri de ei fără să aibă de ce.

Urmare discuţiilor şi presiunilor, ADP 2 a încheiat un protocol cu Kaufland prin care magazinul a cedat 15 locuri, în compensaţie pentru cele 40 desfiinţate, situate undeva lângă magazin, nu în parcarea principală. Să ne fie clar, urmare presiunilor – pentru că nici prin cap n-a trecut nimănui să încheie dinainte vreun protocol cum altfel ar fi fost firesc…Sau poate că la câţi saci cu „jucării” au fost căraţi prin Primărie şi prin ADP, nu puteai să mai ceri ceva, puteai doar să dai. Ah, Doamne cât m-aş bucura să fie vreunul de la DNA cititor în lista mea…

Bun aşa, 15 locuri – le-am primit în 2014. De atunci nimeni nu le-a mai marcat, nimeni nu le-a mai trasat, nimeni nu îngrijeşte parcarea asta, deşi este tehnic cedată spre folosinţă ADP 2. Locurile sunt mai mereu ocupate de alţii (analfabeţi), nervi, Poliţie Locală, treburi d-astea fireşti pentru domnul Bârsan care ne-a făcut atâtea locuri de parcare.

Să ne implicăm am zis. Anul trecut (2015), Asociaţia de Proprietari roagă frumos ADP 2 să ne traseze şi nouă locurile. ADP 2 ne transmite că le trasează la începutul anului 2016.

Drăguţ, dacă ar fi fost aşa, dar n-a fost. Lăsând la o parte că habar nu au câte locuri sunt acolo, sau ne-au minţit pe noi, asta e de aflat…

Acum o lună, mă gândesc că dacă tot s-a schimbat directorul general la ADP 2 şi nu mai e domnul Lemnaru, un apropiat al fostului primar Onţanu, anchetat penal, locotenent-colonel, acţionar la diverse firme la care era şi administrator – toate astea în timp ce era şi director general, poate să ne întâlnim să vorbim cu omul acesta nou, serios, devotat comunităţii, nu un servitor de interese ca cel de dinainte.

Scriu un mail, frumos, cum numai eu ştiu să scriu. 🙂

Într-o săptămână, tocmai când vroiam să sun să văd ce mai e cu cererea mea, mă sună domnul Cristian Anghel, să ne vedem să vorbim. Nu directorul general, aşa cum cerusem, ci şeful Serviciului Parcări. M-am bucurat totuşi. Domnul Anghel e un om bun, m-am bucurat să-l revăd deşi trebuie să recunosc nu mi-l mai aminteam deloc. I-am arătat din nou parcarea, cât de neglijată e, a văzut că nu e trasată, nu-şi amintea că a semnat că o va trasa la început de an.

L-am rugat să vină să traseze şi să marcheze locurile şi să ne sprijine să punem o barieră la intrarea în parcare, pentru că fiind chiar între mall şi Kaufland, toţi analfabeţii care nu citesc plăcuţa cu parcare ADP şi toţi „săracii” care se duc la cumpărături în cele două locuri şi n-au bani de parcare, lasă maşinile pe unde apucă. Cel mai adesea, pe locurile noastre. O barieră i-ar mai descuraja. Am subliniat că suntem şi noi dispuşi să suportăm o parte din cheltuieli mai ales că este interesul nostru.

Drăguţ ca întotdeauna, domnul Anghel mi-a zis că trasarea se rezolvă repede cu două găleţi de vopsea şi că despre barieră vorbeşte cu şefii lui şi că mă sună. De atunci, au trecut 3 săptămâni. Nu m-a sunat. Nici locurile nu le-a marcat. Cred că a uitat. Uite, fac şi rime… 🙂

Ideea e simplă, ca să-nchei: nevoia de locuri de parcare în zonă este fabuloasă. Trebuie găsite soluţii urgent. Parcările deja existente, trebuie îngrijite, marcate şi întreţinute. Oamenii din zonă au nevoie de sprijin, de parteneri în administraţia locală, care să le arate că le pasă, că se implică şi că merită încrederea noastră. Altfel, totul e despre saci cu „jucării” şi despre „exact la fel ca cei de dinainte”.

Domnule Alexandru Cioabă, eu cred că un nou director general trebuie să vină cu o nouă atitudine, cu un nou mod de a face lucrurile. Mai cred, că atunci când cineva pentru care TU lucrezi şi care contribuie la bugetul public de unde TU eşti plătit, îţi cere o întrevedere, pe probleme pe care TU le administrezi pentru el, te întâlneşti cu acea persoană. Sau măcar te asiguri că ai făcut tot ce depinde de tine să rezolvi problema sesizată, o problemă a unui cetăţean, o problemă a unei comunităţi. Nu trimiţi pe cineva care tot cu tine trebuie să vorbească şi apoi se face c-a uitat.

Parcarea arată aşa: